Simona Popescu
Psihoterapeut

Dependența comportamentală - cum se formează

Într-o lume în care tehnologia a devenit un instrument esențial pentru comunicare, educație, muncă și divertisment, într-o eră a conectivității permanente, dependența a depășit stadiul în care este legată doar de substanțe și se evidențiază din ce in ce mai mult dependențele comportamentale. Atunci când o activitate – folosirea excesivă a internetului, prezența pe social-media, jocurile video, gamblingul, streamingul, cumpărăturile online- depășește pragul de hobby si devine un comportament compulsiv si repetitiv, putem vorbi despre dependența comportamentală. Acest fenomen este vizibil mai ales în rândul adolescenților, generația de nativi digitali care s-au născut, în majoritatea lor, într-o lume saturată digital.

Care sunt mecanismele din spatele dependențelor comportamentale?

Formarea unei dependențe nu este un defect de caracter ci este un proces mai complex, guvernat in special de mecanisme neuro-psihice. Iar in centrul acestui proces se afla dopamină, un neurotransmițător esențial din creier. Ori de câte ori ne angajam într-o activitate plăcută (primim like la postare, trecem de un nivel de joc, ne crește numărul de urmăritori, facem o achiziție online), creierul nostru eliberează o cantitate de dopamină care la rândul ei generează o senzație de plăcere și recompensă. Această recompensă ne motivează să repetăm comportamentul respectiv, care în timp se poate accentua și poate deveni compulsiv și greu de controlat.

De ce adolescenții sunt o categorie vulnerabilă în fața dependențelor comportamentale?

Perioada adolescenței este una de dezvoltare rapidă a creierului, dar cortexul prefrontal, adică acea parte responsabilă de autocontrol și de luarea deciziilor nu este în că pe deplin maturizat. Acest lucru se traduce prin faptul că adolescenții sunt mai predispuși la comportamente impulsive, riscante și la căutarea de recompense imediate (gratificare instantanee). Faptul că adolescenții de astăzi sunt o generație expusă încă din copilăria mică la tehnologie, gadgeturi și comportamente repetitive asociate acestora, poate cauza toleranță (nevoia de mai mult pentru același efect, pentru aceeași plăcere) și obișnuința. 

 

Un rol important îl joacă și presiunea socială, a anturajului, în această perioadă: compararea, dorința de acceptare socială, fenomenul FoMO (fear of missing out-teama de a rata ceva online). Acestea cresc vulnerabilitatea și apariția afectivității negative. Un alt de risc îl reprezintă accesibilitatea tehnologică – smartphone-uri, internet rapid, acces nelimitat la rețelele sociale, la jocuri, streaming. Tot în această perioadă adolescenții încep să se desprindă de părinți, iar lipsa unor limite clare și a supravegherii fac mult mai ușor de pierdut controlul. 

Care sunt semnele că un adolescent are un comportament problematic?

  • preocuparea excesivă/obsesia: 
  • gânduri frecvente despre activitatea comportamentală respectivă (ce notificare vei primi, ce joc vei juca etc.)
  • Pierderea controlului: incapacitatea de reduce sau opri o activitate, chiar și atunci când există dorința de stopare
  • Toleranța – nevoia de a petrece mai mult timp în acea activitate pentru a simți același grad de satisfacție sau pentru a scăpa de disconfort
  • Renunțarea la alte activități – neglijarea responsabilităților școlare, renunțarea la hobby-uri, sport, timp petrecut în familie sau cu prietenii în favoarea comportamentului problematic
  • Retragere/disconfort în lipsa activității (simptome de sevraj) – iritabilitate, anxietate, neliniște daca device-ul sau internetul nu este disponibil
  • Afectare fizică și psihică – tulburări de somn, oboseală, dureri oculare sau musculo-scheletale, tulburări afectiv-emoționale (anxietate, depresie, scăderea stimei de sine)
  • Afectar eacademică – scăderea performanțelor școlare, absenteism, capacitate de concentrare a atenției scăzută 
  • Manipulare și minciună – ascunderea timpului petrecut online sau a conținutului accesat
 
Prevenirea și intervenția
Primul pas în combaterea dependenței este educația: elevii, părinții și profesorii trebuie să înțeleagă riscurile și să utilizeze tehnologia într-un mod benefic. Discuțiile deschise acasă sau ateliere tematice de igienă digitală în școli pot ajuta la formarea unui comportament responsabil. 
 
Autocunoașterea, reflecția personală pot ajuta adolescenții să observe când tehnologia devine un refugiu compulsiv. Limitarea timpului petrecut online este esențială, fie că vorbim despre zone fără ecrane sau ore dedicate fără tehnologie, și este recomandată înlocuirea obiceiurilor nocive cu alternative sănătoase – sport, artă, voluntariat, timp petrecut cu prietenii – offline. Sprijinul celor din jur contează – relații calde, fără judecată între părinți și copii, disponibilitatea adulților în general de a fi modele de comportament digital echilibrat. Dependența este adesea un mecanism de evitare, de fugă de stres și disconfort. Ajută în acest caz tehnicile de respirație și relaxare, lucrul cu sine prin utilizarea unui jurnal personal, construirea unei identități reale, bazate pe valori morale și nu pe validare din social-media. 
 

Dependența comportamentală este un fenomen cât se poate de real și tot mai răspândit. Tehnologia este un instrument cu mare potențial de a ne conecta și de a ne educa. Provocarea nu este de a elimina tehnologia din viața noastră, ci de a o folosi cu discernământ și responsabilitate pentru a deveni factor de risc adictiv.  Adolescenții, părinții și profesorii pot lucra împreuna pentru a preveni dependența comportamentală. Cu ajutorul celor din urmă, tinerii pot transforma provocările vârstei într-o oportunitate de creștere – de a învăța autocontrolul, responsabilitatea, de a construi relații și roluri cu sens în lumea digitală.