Miruna Moanta
Psiholog Clinician

Tratarea dependenței de tehnologie la adolescenți
(12–16 ani): Intervenții validate, provocări și prevenirea recăderii

Dependența de tehnologie: Ce trebuie să știi și cum poți avea control

Tehnologia face parte din viața ta de zi cu zi: folosești telefonul, tableta, computerul sau consola pentru a comunica, a învăța, a te distra sau a socializa. Internetul îți oferă acces la informații, prieteni, jocuri și nenumărate experiențe noi (Odgers & Jensen, 2020). Dar ce se întâmplă când timpul petrecut online devine prea mult sau când simți că nu mai poți renunța la ecrane, chiar și atunci când ți-ai dori? Dependența de tehnologie este o problemă reală, recunoscută de specialiști, iar adolescenții sunt printre cei mai vulnerabili (Twenge et al., 2019).

Ce înseamnă dependența de tehnologie?

Dependența de tehnologie apare atunci când utilizarea dispozitivelor digitale sau a internetului devine compulsivă și începe să îți afecteze negativ viața: rezultatele școlare, relațiile cu familia și prietenii, somnul sau starea de bine (Domoff et al., 2019; Montag & Walla, 2016). Semnele pot include:

  • Gânduri obsesive despre ce se întâmplă online
  • Iritabilitate sau anxietate când nu ai acces la internet sau la telefon
  • Neglijarea temelor, a activităților preferate sau a întâlnirilor cu prietenii din cauza timpului petrecut online
  • Mințirea celor din jur despre cât timp petreci pe dispozitive (Young & Rogers, 2017)
  • Dificultăți de concentrare, oboseală, tulburări de somn
 

De ce este ușor să devii dependent?

Platformele digitale, jocurile și rețelele sociale sunt create să fie captivante și să te facă să revii mereu (Anderson & Jiang, 2018). Fiecare notificare, like sau mesaj nou activează în creier sistemul de recompensă, ceea ce poate duce la dorința de a petrece din ce în ce mai mult timp online (Rosen et al., 2014). Dacă folosești tehnologia ca să eviți probleme, să scapi de stres sau de plictiseală, riscul de dependență crește (Coyne et al., 2017).

Cum poți preveni dependența și să ai control asupra tehnologiei?

  1. Fii sincer cu tine însuți:
    Monitorizează-ți timpul petrecut online folosind aplicații speciale sau notându-l într-un jurnal. Întreabă-te: „Am ratat activități importante din cauza telefonului? Mă simt obosit sau stresat după multe ore petrecute online?” (George & Odgers, 2015)
  2. Stabilește limite clare:
    Decide de la început cât timp vrei să petreci pe rețele sociale, jocuri sau YouTube și respectă aceste limite. Poți seta alarme sau poți folosi funcțiile de monitorizare ale telefonului (Gentile et al., 2014).
  3. Prioritizează activitățile offline:
    Nu lăsa tehnologia să fie singura ta sursă de relaxare sau distracție. Înscrie-te la sport, ieși cu prietenii, citește, pictează sau implică-te în activități de voluntariat (Richards et al., 2010). Experiențele reale sunt cele care aduc satisfacție de durată.
  4. Fă pauze regulate:
    Nu sta ore în șir fără oprire pe telefon sau la calculator. Ridică-te, mișcă-te, fă exerciții scurte sau pur și simplu respiră adânc câteva minute (Rosen et al., 2014).
  5. Ai grijă de somnul tău:
    Evită ecranele cu cel puțin o oră înainte de culcare. Lumina albastră emisă de dispozitive poate afecta calitatea somnului și te poate face să te simți obosit a doua zi (Carter et al., 2016).
  6. Vorbește deschis cu prietenii sau familia:
    Dacă simți că pierzi controlul sau te simți copleșit, nu ezita să discuți cu cineva de încredere. Mulți adolescenți trec prin situații similare (Padilla-Walker et al., 2012).
  7. Fii atent la presiunea socială:
    Nu trebuie să fii mereu online sau să răspunzi instant la orice mesaj. E ok să iei pauze și să-ți protejezi intimitatea (Livingstone et al., 2017).
  8. Informează-te din surse sigure:
    Caută informații despre efectele tehnologiei asupra sănătății mintale și fizice. Educația digitală te ajută să iei decizii bune pentru tine (Levine & Plevak, 2017).
 

Ce faci dacă simți că nu mai ai control?

Dacă observi că nu poți reduce timpul petrecut online, că ai simptome de anxietate, depresie sau izolare, este important să ceri ajutor. Nu ești singur: milioane de adolescenți din întreaga lume se confruntă cu aceste provocări (Odgers & Jensen, 2020). Discută cu un adult de încredere, un consilier școlar sau un specialist. Există soluții și sprijin!

Tehnologia e un instrument, nu un scop în sine

Folosește tehnologia pentru a-ți atinge obiectivele, nu pentru a-ți umple toate pauzele sau pentru a evita realitatea. Echilibrul digital înseamnă să te bucuri de ce oferă internetul, dar să nu uiți de lumea reală, de prieteni, de familie și de pasiunile tale (Vandewater et al., 2007).

Tehnologia a apărut ca să ne ajute, odată cu evoluția. Scopul este ca să ne bucurăm împreună cu ea de tot ce poate să ne ofere viața mai frumos. De la timpul cu prietenii până la hobby-uri personale, tehnologia poate să fie un mijloc să împărtășim amintiri, nu doar să depindă de ele. 

  1. Anderson, M., & Jiang, J. (2018). Teens, Social Media & Technology 2018. Pew Research Center.
  2. Carter, B., Rees, P., Hale, L., Bhattacharjee, D., & Paradkar, M. S. (2016). Association between portable screen-based media device access or use and sleep outcomes. JAMA Pediatrics, 170(12), 1202-1208.
  3. Coyne, S. M., Padilla-Walker, L. M., & Howard, E. (2017). Emerging in a digital world: A decade review of media use, effects, and gratifications in emerging adulthood. Emerging Adulthood, 5(2), 119-130.
  4. Domoff, S. E., Borgen, A. L., Foley, R. P., & Maffett, A. (2019). Excessive use of mobile devices and children’s mental health: A systematic review. Child and Adolescent Psychiatric Clinics, 28(3), 513-531.
  5. Gentile, D. A., Reimer, R. A., Nathanson, A. I., Walsh, D. A., & Eisenmann, J. C. (2014). Protective effects of parental monitoring of children’s media use: A prospective study. JAMA Pediatrics, 168(5), 479-484.
  6. George, M. J., & Odgers, C. L. (2015). Seven fears and the science of how mobile technologies may be influencing adolescents in the digital age. Perspectives on Psychological Science, 10(6), 832-851.
  7. Hiniker, A., Schoenebeck, S., & Kientz, J. A. (2016). Not at the dinner table: Parents’ and children’s perspectives on family technology rules. Proceedings of the 19th ACM Conference on Computer-Supported Cooperative Work & Social Computing, 1376-1389.
  8. Levine, T. R., & Plevak, D. J. (2017). Teaching critical thinking through media literacy. Communication Education, 66(3), 366-383.
  9. Livingstone, S., Mascheroni, G., & Staksrud, E. (2017). European research on children’s internet use: Assessing the past and anticipating the future. New Media & Society, 20(3), 1103-1122.
  10. Montag, C., & Walla, P. (2016). Carpe diem instead of losing your social mind: Beyond digital addiction and why we all suffer from digital overuse. Cogent Psychology, 3(1), 1157281.
  11. Odgers, C. L., & Jensen, M. R. (2020). Annual Research Review: Adolescent mental health in the digital age: Facts, fears, and future directions. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 61(3), 336-348.
  12. Padilla-Walker, L. M., Coyne, S. M., & Fraser, A. M. (2012). Getting a high-speed family connection: Associations between family media use and family connection. Family Relations, 61(3), 426-440.
  13. Richards, R., McGee, R., Williams, S. M., Welch, D., & Hancox, R. J. (2010). Adolescent screen time and attachment to parents and peers. Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine, 164(3), 258-262.
  14. Rosen, L. D., Lim, A. F., Carrier, L. M., & Cheever, N. A. (2014). An empirical examination of the educational impact of text message-induced task switching in the classroom: Educational implications and strategies to enhance learning. Educational Psychology, 34(5), 524-539.
  15. Young, K. S., & Rogers, R. C. (2017). The relationship between depression and internet addiction. CyberPsychology & Behavior, 1(1), 25-28.
Despre proiect

Beneficiar proiect

Obiective

Activitati

Echipa de proiect

Rezultate

Contact

Acces suport

www.jocresponsabil.ro

Autoevaluare

Termeni si Conditii

Termeni si Conditii

Politică Confidențialitate